Tramvaiul, la el acasă în Arad
03.06.2019

În cel mult 5 ani Aradul va avea cea mai mare flotă, raportată la numărul de locuitori. Până în 2025 Aradul va deține 54 de tramvaie moderne. Primăria a semnat contractul pentru cumpărarea a 28 de tramvaie noi, în valoare de peste 218 milioane de lei. Momentul ne duce cu gândul la începuturile rețelei de tramvai, care în Arad reprezintă principalul mijloc de transport. Lungimea totală este de 100,17 km de linii, de mai multe categorii. Parcul de material rulat este unul divers, în principal de origine cehă și germană. Istoria transportului public urban cu ajutorul tramvaielor, a început odată cu montarea primelor linii pentru tramvaiul tras de cai în 1869 de către Societatea pe Acțiuni de Cale Ferată și Fabrica de Cărămidă. Circulația se făcea pe 3 linii, cu 19 tramvaie trase de câte un cal, fiind folosite atât pentru transportul de călători cât și pentru transportul mărfurilor între fabricile din oraș. Prima linie mergea de la gară la fabrica de hârtie de pe malul Mureșului. În 1914 s-a trecut la tracțiunea mecanică, tramvaiul cu aburi fiind ulterior înlocuit cu unul pe benzină.În 1906, se deschide o linie suburbană din Arad spre localitățile Șiria și Pâncota în Podgoriile Aradului și Radna (Lipova) pe Valea Mureșului. Această linie cu ecartament metric, avea asigurată tracțiunea cu automotoare pe benzină fabricate la uzina arădeană Weitzer. În 1913 această linie avea să fie electrificată, devenind prima cale ferată electrificată din estul Europei și a 8-a din lume. Deși nu era considerată linie de tramvai, până la momentul introducerii tramvaielor urbane pentru continuarea serviciului de transport călători în 1983, acest segment de cale ferată a constituit un caz aparte în istoria căilor ferate electrificate din România, datorat în principal ecartamentului de 1000 mm. 


sursa     https://ro.wikipedia.org/wiki/Tramvaiul_din_Arad