Nullum judicium sine lege. Nicio judecată în afară de lege. Este expresia ce denumeşte principiul legalităţii procesului penal.

Anual, în prima duminică a lunii iulie, se sărbătoreşte Ziua Justiţiei. Această zi a fost instituită în anul 1994, printr-o Hotărâre de Guvern, iar de atunci reprezintă un moment semnificativ pentru toţi cei care lucrează în sistemul judiciar.

Simbolul antic al justiţiei este zeiţa Themis, simbol care s-a păstrat pînă în prezent. Themis este reprezentată de o femeie legată la ochi, care ţine într-o mână o balanţă, iar în cealaltă o sabie cu lama în jos, semn că s-a facut dreptate. Eşarfa care acoperă ochii zeiţei sugerează funcţia esenţială a judecătorului: aceea de a spune dreptul în condiții de independență şi imparţialitate.

Şi cu toate acestea ne întrebăm, este justiţia oarbă?

Balanţa pe care Themis o ţine în mână sugerează ideea că judecătorul trebuie să pună pe „cântarul justiţiei” toate probele şi să lase ca balanţa să arate, în condiţii de independenţă şi imparţialitate, unde este dreptatea. Cât despre sabie, aceasta semnifică executarea silită a hotărârii judecătoreşti.

Dreptatea şi adevărul sunt valorile supreme după care se ghidează în înfăptuirea actului de justiţie, şi nu emoţia publică. Judecarea şi pedepsirea unei persoane nu pot avea loc decât în cadrul unui proces judiciar care se desfăşoară potrivit legii. Dar totusi, are legea scăpări?

Ziua Justiţiei are menirea de a marca rolul şi importanţa puterii judecătoreşti, ale partenerilor justiţiei, ale tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept. Constituie, totodată, şi un bun prilej pentru consolidarea relaţiilor instituţionale.