Câţi medici au plecat, în realitate, din Arad? O întrebare la care autorităţile răspund, menţionând faptul că nu există o evidenţă foarte clară a medicilor care pleacă în altă ţară.
Cu toate acestea, numărul lor este arătat orientativ de certificatele de status profesional.

Potrivit Ministerului Sănătății, în județul Arad, în decursul a doi ani, 359 de medici au solicitat eliberarea certificatelor de conformitate. Astfel, 232 de medici au solicitat documentele în anul 2019; iar 127 de medici, în anul 2020. Vorbim aici de medici, medici stomatologi și farmaciști.
Certificatele de conformitate în baza cărora medicii români au dreptul să profeseze în afara țării sunt eliberate, la cerere, de Direcțiile de Sănătate Publică, instituții aflate în subordinea Ministerului Sănătății.
Cu toate acestea, eliberarea unui astfel certificat de conformitate, nu înseamnă automat și plecarea din țară.

DR. HOREA TIMIŞ – director DSP Arad: „Și Direcția de Sănătate Publică Arad a eliberat aproape 200 de avize în acest sens. Într-adevăr tot sistemul de sănătate se confruntă cu o lipsă de medici, în special medici specialiști din specialitățile cele mai greu încercate, dar nu numai. De exemplu județul Arad are nevoie de medici de urgență, medici de ATI, medici de infecțioase și alte specialități, cum ar fi de exemplu reumatologie. Ei și iar de multe ori și sub formă de backup, în caz că intervine o ofertă, nu înseamnă neapărat că și pleacă.”

La Colegiul Medicilor Arad, există totuşi o evidenţă a celor care au solicitat certificatul „Good Standing” exclusiv pentru a profesa în alte ţări. De menţionat este şi faptul că acest certificat se emite doar membrilor din colegiu.

DR. MARIA PUŞCHIŢA – preşedinte Colegiul Medicilor Arad: „Pentru exercitarea profesiei în străinătate, dacă ar fi să luăm din 2018 până în 2021 inclusiv. În 2018 au cerut acest „Good Standing” un număr de 3 pentru exercitarea în alte țări. Deci exclud concursurile și exclud întocmirea unui cabinet medical. În 2019 au solicitat 22. Nu sunt sigură, că au și plecat. Ei își pregătesc terenul, poate că au aspirații, motivații, scopuri, de a merge în străinătate. În 2020 doar 11, deci este în scădere pentr că în 2021, până acum, n am eliberat, decât două certificate de conformitate.”

Emil practică medicina internă la o clinică privată şi încă de la sfârşitul rezidenţiatului, a avut mai multe oferte din străinătate. Salarizarea şi accesibilitatea la un post de medic într-un spital de stat l-au pus pe gânduri. A ales totuşi să rămână în România, alături de familia lui, fiind şi principalul motiv pentru care n-a plecat.

Dr. EMIL ŢEICU DRĂGAN – medic specialist medicină internă: „Când am terminat eu rezidențiatul salarizarea era foarte slabă în România și condițiile de lucru din spitalele de stat.”

Reporter: „Deci vorbim aici și despre infrastructură și despre aparatură modernă?”

Reporter: „Este vorba și despre faptul că nu au fost posturi aici în România?”

Dr. EMIL ŢEICU DRĂGAN – medic specialist medicină internă: „Nu neapărat că nu existau posturi, nu se puteau scoate la concurs, sau concursurile erau mai mult sau mai puțin obiective.”

Dacă până acum, principalele motive erau salariile şi accesul la tehnologie, acum medicii caută recunoaştere socială, respect pentru această profesie şi linişte.

Octavian activează în medicina dentară şi spune că nici în alte ţări, situaţia nu e tocmai roz. Mai mult decât atât, la ora actuală, Aradul dispune de aparate de ultimă generaţie, care se ridică la standardele europene.

Dr. OCTAVIAN JECHEREAN – medic stomatolog: „Am fost, am văzut ce se întâmplă afară, ce se întâmplă în vest. Am venit frumos înapoi și am uitat de praful de pe mașină, sau de pe pantofi, sau de nebunia asta ce se întâmplă în viața politică și mi-am văzut de familie și de profesie. Și știu să vă spun, că mă pun la masă cu oricine din România și nu doar din România, îmi deschid laptopul și atunci se face liniște.”

Dacă îţi doreşti cu adevărat să profesezi în ţara ta, se poate. O spune şi Alin, care este medic specialist urolog. Acesta lucrează cu jumătate de normă în sistemul medical de stat, este şi asistent universitar şi lucrează şi la o clinică privată. Mai mult decât atât, o dată pe lună, participă la anumite workshop-uri, pentru că îşi doreşte să-şi perfecţioneze actul profesional. Întrebat dacă nivelul de salarizare se află într-un raport corect cu anii investiţi în şcolarizare, acesta a răspuns.

Dr. ALIN GRELUŞ – medic specialist urolog: „Inițial nu a fost. Am început cu un salariu de 1100 de lei. În plus, dacă țin minte, am vorbit cu colegii mai mari, care sunt cu zece ani mai mari ca mine, și ziceau ioi ați avut 1100 de lei, era lux. Noi am avut 400 de lei. La banii ăia, dacă te chinui bine, într-o seară îi termini. Adică nu trebuie să te chinui, scuze, ca să îi termini. Vă dați seama că nu se compară, și ce era mai urât, că eu, dacă eram pe vremea lor aș fi spus, eu nu îmi permiteam să fac facultatea. Oricât ai fi muncit, nu puteai să strângi bani, să îți plătești universitatea. În plus, dacă muncești nu ești la școală. Și atunci cred că făceau școala doar câțiva, care erau privilegiați. Privilegiați să îi țină părinții până la 30 de ani, când reușești să primești salariu. Acesta este trist, din punctul ăsta de vedere. Dar acuma s-au mai schimbat lucrurile. Salariile sunt un pic mai decente și nu, nu spun că, nu am avut pe nimeni, cine să mă ajute, dar reușești. Și am avut și familie, dacă eşti cumpătat, reușești.”

Sistemul sanitar pare să fie într-o continuă căutare pentru a-şi găsi propria identitate. Multiplele guvernări, din '89 încoace, încă nu au reușit să ofere o viziune clară în ceea ce priveşte metodele de menținere a medicilor în ţară. Măririle salariale ale medicilor nu au stopat numărul plecărilor în străinătate, ci doar l-au diminuat. Cert este că, cu toate lipsurile din sistemul public de sănătate, există o singură medicină: cea a medicilor eficienți.