Începând cu 1 martie, românii reînvie o tradiție străveche, aceea de a-și alege "Baba", un obicei care face parte din seria riturilor de primăvară și care este încărcat de simbolism și superstiții. Tradiția, profund înrădăcinată în folclorul românesc, este strâns legată de legenda Babei Dochia, o figură mitică ce simbolizează trecerea de la iarnă la primăvară.

Conform legendei, Baba Dochia, o femeie bătrână, pleacă într-o zi cu oile la munte, crezând că a sosit primăvara. Ea își pune pe ea nouă cojoace, reprezentând ultimele nouă zile de iarnă. Pe măsură ce se încălzește, Dochia își dă jos cojoacele, câte unul pentru fiecare zi mai caldă. Însă, vremea schimbătoare a lunii martie o înșală, și în ultima zi, complet neprotejată, este surprinsă de frig și îngheață împreună cu oile sale pe munte. Această poveste reflectă capriciile meteorologice ale lunii martie și este o metaforă pentru schimbarea sezoanelor.

Alegerea "Babei" între 1 și 9 martie este un obicei care reflectă aceste schimbări bruște de temperatură, fiecare zi reprezentând o posibilă fațetă a caracterului Babei Dochia - blândă și caldă sau rece și neprielnică. Se crede că dacă ziua aleasă este însorită și frumoasă, anul va fi plin de succes și fericire; în schimb, o zi mohorâtă sau ploioasă prevestește ghinion și provocări.

În societatea modernă, obiceiul de a-și alege "Baba" a fost readaptat și integrat în diverse activități culturale și sociale, devenind o ocazie de a celebra împreună cu familia și prietenii. De asemenea, în unele comunități, acest obicei este însoțit de diverse evenimente și festivități care marchează oficial începutul primăverii.

Prin urmare, tradiția de a-și alege "Baba" între 1 și 9 martie, împreună cu legenda Babei Dochia, rămâne o parte vibrantă a patrimoniului cultural românesc, reflectând legătura profundă dintre om și ciclurile naturii. Aceste tradiții și legende subliniază modul în care comunitățile se adaptează și reinterpretează ciclurile naturale într-un mod care conferă sens și continuitate vieții cotidiene.