La Consiliul Județean Arad a fost marcată astăzi aniversarea tristă a bombardării orașului din 3 iulie 1944, un eveniment dramatic care a avut loc exact acum 80 de ani.

Rememorarea Evenimentelor Tragice

Evenimentul a fost marcat printr-un laborator susținut de dr. Andrei Ando, directorul Direcției Comunicare, Strategii și Administrație Publică. „La 3 iulie alarma s-a dat la ora 11:20, iar bombardamentul american a început cu 12 minute mai târziu. Le-am vorbit unor elevi ai Centrului de Excelență despre evenimentele tragice din dimineața zilei respective și perioada care a urmat. Aproximativ 200 de morți, peste 600 de răniți, 1001 arădeni rămași fără acoperiș deasupra capului, peste 250 de case distruse definitiv. A fost nevoie de peste 10 ani pentru ca pagubele materiale să fie acoperite”, a declarat dr. Andrei Ando.

Măsuri Preventive și Detalii ale Bombardamentului

Dr. Ando a menționat că serviciile de informații germane au raportat, în iunie 1944, că armatele aliate pregătesc lovituri aeriene în vestul României. Pentru a minimaliza pierderile, primarul Aradului, Octavian Lupaș, a interzis comerțul în piețele arădene după ora 9 dimineața, începând cu 25 iunie 1944.

Bombardarea orașului Arad, la 3 iulie 1944, s-a produs prin Operațiunea Frantic Joe, un demers militar al aliaților susținut de 93 de bombardiere: 55 bombardiere B-17 și 38 avioane P-38. Raidul s-a desfășurat în trei valuri și a afectat o suprafață de 4,5 kmp dintr-un total de 18,5 kmp ai municipiului.

Impactul Bombardamentului

Numărul victimelor a fost de aproximativ 200, cu 600 de răniți. Au fost lansate 200 bombe explozive și 3.000 bombe incendiare asupra nodurilor terestre de comunicație și a întreprinderilor care deserveau industria de război. Zona cea mai afectată a fost cea a gării, Pieței Podgoria și Grădiște. 482 de case de locuit au fost lovite, dintre care 250 au fost demolate definitiv. Valoarea pagubelor a fost estimată la 6 miliarde de lei, iar 1001 arădeni au fost sinistrați.

Instituții și Întreprinderi Afectate

Au suferit din cauza bombardamentului următoarele instituții și întreprinderi: gara CFR și atelierele principale CFR, magaziile CFR, uzinele Astra vagoane, cazarma Regimentului 1 Roșiori, depozitul de fermentare a tutunului, fabrica de tricotaje, și alte clădiri și depozite, grav avariate sau distruse complet.

Astăzi, blocurile de locuințe ridicate printre palatele de pe Bulevardul Revoluției stau mărturie a locurilor unde au căzut bombele peste casele vechi.