Astazi este ziua nationala Constantin Brancusi, evocata la 145 de ani de la nasterea sa. Este momentul sa ne amintim ce a dat celebrul sculptor acestui popor dar si lumii intregi si cat de gigantica este rezonanta personalitatii lui artistice.

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, în satul Hobiţa (comuna Peştişani). De la meşterii acestui sat, aşezat în partea de nord-vest a judeţului GorJ îndeosebi de la tatăl şi de la bunicul său, a învăţat priceperea de a ciopli lemnul care, în mâinile sale parea sa prinda viaţă.

După şcoala primară, a reuşit să intre la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova iar în 1895 a fost admis la specializare la secţia de sculptură în lemn a şcolii.

Doi ani mai târziu, în 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secţia de finisare artistică a unei fabrici de mobilă.

În 1904, a plecat pe jos spre Paris. În anul următor, 1905, s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din capitala Franţei, lucrând în atelierul de sculptură al lui lui Antonin Mercié.

În 1907, a petrecut o scurtă vreme în atelierul lui Auguste Rodin. Părăseşte atelierul acestuia după doar trei luni, convins că „la umbra marilor copaci nu creşte nimic” şi închiriază un spaţiu pe strada Montparnasse, unde îşi amenajează atelierul. La trei ani după sosirea la Paris a sculptat "Rugăciunea".

În 1908, Brâncuşi a realizat "Sărutul", prima sa operă majoră, precum şi "Cuminţenia pământului".

În perioada care a urmat a lucrat mult, expunând la Salonul Oficial din Paris şi la Expoziţia "Tinerimii Artistice" din Bucureşti. Lucrările sale au fost prezentate apoi în numeroase expoziţii din întreaga lume: Amsterdam, Boston, Chicago, Haga, Londra, New York, Paris etc.

În lucrările realizate în primele decenii ale secolului XX, se constată o esenţializare a formelor şi o concentrare maximă a expresiei ("Începutul lumii", "Prometeu", "Domnişoara Pogany", "Pasărea în spaţiu", "Măiastra", "Pasărea măiastră", "Începutul lumii", "Cocoşul" etc.). Constantin Brâncuşi a acordat o importanţă deosebită luminii şi spaţiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale.

În 1918, a realizat, în lemn de stejar, prima versiune a "Coloanei fără sfârşit", definitivată şi inaugurată mai târziu, împreună cu celelalte elemente ale Ansamblului Monumental "Calea Eroilor", la Târgu Jiu. Faimosul ansamblu este format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii şi a fost ridicat în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, fiind inaugurat la 27 octombrie 1938.

În perioada următoare, Constantin Brâncuşi a refuzat să participe la orice manifestare publică, în semn de protest faţă de ocupaţia nazistă. În România, în epoca socialistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat „un reprezentant al burgheziei decadente”. Artistul a refuzat să aibă o dublă cetăţenie până spre sfârşitul vieţii, dar, din cauza refuzului constant de a fi reprimit în România, a acceptat, în 1952, să devină şi cetăţean francez.

Simţindu-şi sfârşitul aproape, l-a chemat la el pe arhiepiscopul Teofil Ionescu, slujitor la biserica ortodoxă din Paris, căruia, după ce s-a spovedit şi a primit împărtăşanie, i-a mărturisit: „Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”.

Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la ora 2 dimineaţa, iar la 19 martie, a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.